COD DEONTOLOGIC ARCA – septembrie 2011
CONSIDERENTE PREALABILE
Prezentul cod deontologic se situeaza în contextul creat de cadrul reglementativ
existent, respectiv legea audiovizualului, codul audiovizualului, codul civil, Conventia
europeana a drepturilor omului, jurisprudenta CEDO.
Aceste reglementari sunt asumate ca reguli de conduita editoriala, atât în virtutea
caracterului lor de obligatie legala, cât si cu convingerea ca misiunea de interes public a
radiodifuzorilor trebuie sa se construiasca în materia oferita de comunicarea audiovizuala
realizata prin respectarea legii.
NIVEL DE AUTOREGLEMENTARE
Prezentul cod nu dubleaza reglementarile existente, ci le presupune ca elemente
externe de referin.a pentru adi.ionarea de reguli sau principii suplimentare, care constituie
în fapt materia sa. Din acest motiv si pentru a evita incoeren.a de a reproduce în domeniul
autoreglementarii prevederi care sunt direct obligatorii prin lege sau legislatie secundara si
nu pot fi asumate ca facultative, nici chiar cele mai importante dintre reglementarile legale
nu vor fi regasite în continutul sau.
PRINCIPII
Prezentul cod valorizeaza convingerea ca obligatia respectarii legii si a
reglementarilor poate coexista fara a intra în contradictie cu nevoia pe care o au
radiodifuzorii, producatorii, editorii si redactorii de a utiliza valorile care emerg din
experienta, bun simt, repere editoriale si etice, atunci când se confrunta cu provocari
editoriale sau când desfasoara rutina activitatii editoriale obisnuite. Intr-o lume perfecta ar
functiona o singura reglementare: folositi-va propria si cea mai buna judecata!(BBC Editorial
Guidelines)
Increderea publicului este o alta valoare pe care o pastram ca reper si ea poate fi
câstigata numai prin impartialitate si onestitate si prin garantia ca se evita în orice moment
inducerea în eroare a publicului sau manipularea lui.
Acuratetea prezentarii adevarului nu se poate obtine numai prin simpla prezentare a
faptelor, ci doar în urma unui efort de a detecta aspectele relevante, de a distinge evidenta
de prejudecata sau confuzie pentru a beneficia de functia de incertitudine, si de a descoperi
adevarul acolo unde el se afla (BBC-EG)
Integritatea si independenta editoriala trebuie pastrata în fata oricaror interese
externe, a oricaror presiuni politice sau comerciale si a oricaror interese personale. (BBC-EG)
Continutul editorial trebuie sa ofere semnificatie utila pentru public, nu doar sa îi
stimuleze reactii sau sa il faca tinta a mesajului publicitar. Divertismentul ofera si el acest tip
semnifica.ie sub forma valorii construite cu umor, bun simt si buna inspiratie.
STANDARDE EDITORIALE
Radiodifuzorii pot asigura, individual, standarde editoriale care sa contribuie la
ridicarea nivelului de educa.ie media al publicului si nu vor promova practicile editoriale
care sacrifica performanta editoriala în favoarea compromisului cu solutii editoriale care
conduc la coborârea nivelui de civilizatie mediatica a publicului.
Este dezirabil ca spatiul de desfasurare a competitiei între radiodifuzori sa se
pozitioneze în zona superioara a preferintelor publicului si sa contribuie la ridicarea nivelului
acestora.
PROMOVAREA ÎNTELEGERII CORECTE A LEGISLATIEI
Radiodifuzorii vor acorda aten.ie, în masura posibilului, promovarii în.elegerii corecte
a legisla.iei din domeniul audiovizual sau din alte domenii si pentru eliminarea abuzurilor
generate de neclaritati legislative sau interpretari eronate ale reglementarilor, inclusiv prin
indicarea si relevarea în fata autoritatilor si a publicului a temelor si solutiilor reglementative
controversabile.
In acest sens se va avea în vedere si responsabilizarea celor implicati în realizarea
programelor în sensul evaluarii critice a efectelor ce rezulta din difuzarea programelor, atât
sub aspect legal cât si sub aspecte nereglementate, dar semnificative în raport cu drepturile
si interesele altora.
INFORMAREA CORECTA
In masura în care difuzeaza în principal sau secundar stiri si programe informative,
televiziunile sau radiourile trebuie sa se comporte ca agentii socio-economice speciale ale
caror obiective antreprenoriale trebuie sa fie configurate pentru întrunirea conditiilor de
furnizare a accesului la un drept fundamental, dreptul publicului la informare (Rezolutia
Consiliului Europei 1003/93 referitoare la etica jurnalistica)
Informatiile nu ar trebui sa fie tratate ca o marfa, ci ca necesare pentru a satisface un
drept fundamental al cetateanului. În acest sens, nu ar trebui sa se exploateze nici calitatea
si nici continutul .tirilor sau opiniilor strict pentru a mari audienta ori veniturile obtinute din
publicitate, ci pentru a satisface în mod optim dreptul la informare, beneficiile în audienta si
venituri, care sunt necesare si legitime în cazul radiodifuzorilor privati, ca suport al întregii
lor activitati, urmând a rezulta din excelenta indeplinirii acestei misiuni publice. (Rez COE
1003/93)
Dat fiind ca activitatea radiodifuzorilor din zona programelor informative este una de
intermediere, între informatia preexistenta si public, în sensul de furnizare a unui serviciu
de informare, acestia trebuie sa asume faptul ca .i drepturile pe care le detin în legatura cu
libertatea de informare depind de destinatarii acesteia, adica de cetateni.
Aceasta nu înseamna însa ca programele informative sunt doar un simplu act de
raspândire a informatiilor, in timp ce interpretarea acestora ar fi atributul prioritar al
publicului. Dimpotriva, informatia contine in sine traseul de la fapta la semnificatie, traseu
care fara contributia interpretativa si analitica a mass-media ar ramîne un simplu labirint al
confuziilor – cazul zvonurilor, care nu trebuie sa constituie o materie prima pentru media,
este tipic în acest sens.
In plus „libertatea in domeniul presei include, de asemenea si recurgerea la o
anumita doza de exagerare, chiar de provocare” (teza în decizie CEDO). Elementele de
retorica constitutive comunicarii umane nu pot fi cenzurate tocmai în cazul mass-media
audiovizuale.
In sensul valorilor promovate de CEDO, libertatea de exprimare nu se exercita numai
pentru a difuza informatii sau idei care sunt primite favorabil sau cu indiferenta, ci si în cazul
celor care socheaza, contrariaza, sau deranjeaza, cazuri in care radiodifuzorii se vor asigura
ca difuzarea este motivata prin ratiuni de interes public.
Informarea corecta include si obligatia de a include aspectele cele mai semnificative
pentru viata societatii, inclusive cele cu relevan.a pentru dezvoltarea acesteia în sens pozitiv.
Dat fiind ca evaluarea unor asemenea caracteristici nu poate fi apanajul unei autorita.i sau
rezultatul unei reglementari, acest principiu râmâne un – Principiu de relevanta, principiu
asumat individual de catre radiodifuzor si administrat dupa propria libertate de constiinta a
celor care participa la gestionarea lui , în conditiile în care nu se poate impune o instanta
care sa decida care anume aspecte sunt sau nu semnificative in sensul men.ionat.
Respectul adevarului presupune si educarea capacitatii de a-l discerne si de a-l
prezenta astfel încât efectul de informare a publicului sa fie maxim.
Se recomanda ca verificarea legalita.ii con.inutului editorial sa fie integrata ac.iunii
de determinare a adevarului si creativitatii editoriale într-un mod care nu poate influenta si
inhiba aceasta ac.iune sau creativitatea mijloacelor de comunicare editoriala, în conditiile în
care verificarea legalitatii va fi întotdeauna anterioara difuzarii programelor.
Radiodifuzorii vor expune, daca aleg sa faca acest lucru, principiile editoriale
deopotriva pentru a se identifica în fata publicului, dar si pentru a raspunde aspiratiilor sale,
ca si pentru a-l educa în sensul familiarizarii cu valorile mass-media.
JUDECATILE DE VALOARE / OPINIILE
Desi opiniile sunt în mod necesar subiective si, în consecinta, nu pot si nu trebuie sa
fie supuse criteriilor de corectitudine (dupa cum s-a exprimat CEDO judecatile de valoare
nu trebuie sa fie supuse probei veridicitatii), trebuie totusi sa existe asigurarea ca opiniile
sunt exprimate în mod sincer si etic si ca ele sunt fondate pe un suport faptic credibil si
suficient.
Opiniile care iau forma unor comentarii la adresa unor evenimente sau actiuni
referitoare la persoane sau la institutii nu trebuie sa încerce sa nege realitatea faptelor sau a
datelor.
În exercitiul activitatii editoriale trebuie sa se manifeste atât respectul legitim si
reciproc fata de orientarile ideologice ale editorilor si ale proprietarilor dar si acceptarea
faptului ca aceasta activitate editoriala este limitata de exigente imperative constând în
raportarea de stiri corecte si de opinii etice. Acest lucru este esential în vederea respectarii
dreptului fundamental la informare al cetatenilor. (Rez COE 1003/93)
INDEPENDENTA SI IMPARTIALITATE
Independenta si impartialitatea nu inseamna neutralizarea valorii de adevar a stirilor
prin prezentarea plata .i neutralizarea reciproca a informatiilor si a opiniilor contradictorii.
Continutul editorial va pune in eviden.a opinia relevanta sau informa.ia de maxima
credibilitate, precizand însa caracterul relativ al veridicitatii, care în unele dintre cazuri,
poate fi stabilita numai în instantele de judecata sau de evaluarea opiniei publice.
Independenta si impartialitatea nu înseamna a refuza evidenta adevarului atunci când
el se afla cu în mod clar de partea unora dintre cei aflati în disputa, cu exceptia cauzelor
penale, unde evaluarea apartine exclusiv instantelor de judecata.
Realizatorii vor fi impartiali din punct de vedere politic în realizarea programelor, fara a
fi însa opriti de la a avea convingeri politice proprii.
Continutul editorial va acorda importanta problemelor reale ale societatii si nu va
crea false probleme sau nu va obtura atentia publicului cu probleme minore. Totodata se va
avea în vedere adresarea pe un public tinta, care poate fi diferentiat pe capacitate de
intelegere, informare si preferinte si nu numai în functie de capacitatea de a raspunde la
mesajele comerciale, ci si în paralel cu aceasta. Nu se va crea confuzie intre cele doua
planuri, respectiv planul editorial si cel publicitar, ci se va crea un cadru de repere care sa
ajute publicul sa le distinga pentru a extrage beneficiile disponibile în ambele.
Interesele commerciale ale societa.ilor de radio si televiziune se vor putea exercita in
limitele satisfacerii interesului public sau, în situatia cazurilor punctuale legitime în care nu
exista o relatie directa între acestea si interesul public, fara a leza interesul public.
RESPONSABILITATEA EDITORIALA
Responsabilitatea editoriala apartine radiodifuzorului în calitatea sa de societate
comerciala, respectiv structurii de proprietate si conducere care raspunde de ac.iunile
societatii comerciale.
Responsabilitatea editoriala se constituie numai în raport cu si este este opozabila
numai dispozitiilor legii audiovizualului si reglementarilor subsecvente ale codului
audiovizual. Orice conflict generat de continutul editorial care nu contravine însa acestor
reglementari nu antreneaza responsabilitatea editoriala a radiodifuzorului (ci
responsabilitatea civila sau comerciala, dupa caz.)
Responsabilitatea editoriala se asuma în cadrul exercitiului politicii editoriale, de
catre conducerea societatii.
Politica editoriala reprezinta conceptia asupra principiilor, regulilor si strategiei dupa
care se structureaza productia si/sau difuzarea de con.inut editorial, inclusiv punerea ei în
practica. Exercitiul ei poate fi delegat managerului, editorilor sau realizatorilor de programe
în mod expres, dar fara a transfera si responsablitatea editoriala. Radiodifuzorul poate
interveni în activitatea editoriala oricând considera necesar, si în special atunci când
delegarea politicii editoriale nu produce efectele prezumate. Instanta care detine dreptul de
politica editoriala beneficiaza, impreuna cu realizatorii, de dreptul de confidentialitate a
surselor, asa cum este prevazut de lege.
Radiodifuzorul va stabili cu realizatorii de programe condi.iile care se aplica atunci
când este utilizat recursul la clauza de constiinta, respectiv la dreptul acestora de a nu
actiona împotriva convingerilor proprii, care trebuie acordat fara limite.
Decizia de a face publica sau nu politica editoriala apartine autorilor ei, în conditiile în
care politica editoriala poate sa îmbrace aspecte de confidentialitate care se supun regulilor
competitiei corecte. Acesta nu face însa mai putin importanta responsabiltatea editoriala.
INTERESUL PUBLIC SI PROTECTIA DREPTURILOR PERSOANEI
Este de interes public atât protejarea drepturilor individului cât si respectarea
dreptului lui si al publicului de a fi informat în contextul asigurarii pluralismului surselor de
informare. Libertatea de exprimare este ea însasi de interes public.
Problemele de interes public sunt în mare parte puse în discutie în legatura cu
figurile publice, respectiv persoanele care detin o functie publica sau care utilizeaza
resursele publice, sau în sens larg, toti aceia care joaca un rol în viata publica, fie în politica,
ecomomie, arte, sfera sociala, sport sau în orice al domeniu, in sensul definitiei date de
Rezolutia 1165 (1998) a Consiliului Europei. Notiunea de figura publica nu se restrânge deci
la politicieni sau membri ai administratiei, ci include personalitati din diverse domenii a caror
prezenta publica stârneste interes. Figurile publice trebuie sa admita ca pozitia lor în
societate îi expune la o presiune sporita asupra vietii lor private. Mai mult, asteptarea
legitima de protec.ie a vietii private si a dreptului la propria imagine nu poate fi invocata în
spa.ii în care se admite o expunere normala în fata publicului si a presei.
Dat fiind ca persoanele publice contribuie la stabilirea standardelor sociale atât prin
diferentiere cît si prin exemplu, cercul interesului public legitim ar fi prea ingust circumscris
daca s-ar reduce numai la dezbaterea pe marginea reflectarii unor comportamente care sunt
moral sau legal discutabile si nu ar include si reflectarea normalitatii comportamentului
vietii zilnice, daca aceasta serveste la formarea opiniei publice în chestiuni de interes general
sau la dezbateri de interes general. In acest sens si programele de divertisment pot aborda
viata privata a persoanelor publice atât cu indreptatirea data de aspectele de interes public
cât si în sensul ca programele de divertisment sunt la fel de bine protejate de dreptul la
libera exprimare. Valoarea de divertisment a con.inutului editorial poate constitui o
contribu.ie la formarea valorilor publice si de aceea prezinta interes public.
In cazul persoanelor care acced în mod voluntar în via.a publica, acestea nu mai pot
invoca dreptul de a ramâne anonimi, imaginea lor devenind într-un anume grad o
proprietate publica la care mass-media poate face apel pentru a intretine dezbateri de
interes public si constructia de valori ale vietii cotidiene.
Prezentarea unor astfel de cazuri se va face numai daca radiodifuzorii vor fi în masura
sa demonstreze ca expunerea unor aspecte de viata privata, indiferent daca prejudiciaza sau
nu imaginea persoanei, reprezinta o contributie la dezbateri de interes general care
consolideaza valorile societatii contemporane.
In sensul construc.iei de valori civice, radiodofuzorii pot avea în vedere valorizarea
principiilor anti-discriminare în mod pro-activ, prin promovarea de continut care sa conduca
la întelegerea importan.ei patrimoniului valoric al egalitatii în drepturi a persoanelor. In
acest sens se va acorda atentie principiului egalitatii dintre femei si barbati si combaterii
prejudecatilor care contravin acestui principiu.
Radiodifuzorii vor respecta principiul prezum.iei de nevinovatie în sensul de a nu
califica o persoana ca fiind vinovata de comiterea unei fapte penale sau a unor contraven.ii
înainte ca acest lucru sa fi fost stabilit prin parcugerea tuturor cailor de dezbatere în
instantele de judecata, iar acuzatiile formulate la adresa sa vor fi prezentate ca relative.
Aceasta prezumptie se aplica însa numai în cazul unor acuzatii pentru fapte care pot face
obiectul instantelor de judecata.
In masura în care asemenea acuzatii se formuleaza de catre politicienii care
beneficiaza de imunitate pentru declaratii politice, contextul va fi prezentat ca atare
publicului.
In mod corespondent, acuzatiile pentru fapte de alta natura decât cele care pot face
obiectul instantelor de judecata vor fi prezentate ca nefiind purtatoare de alte incriminari
decât cele cu sens moral sau etic, care nu pot fi stabilite pe calea instantelor de judecata.
REPREZENTAREA VIOLENTEI
Reprezentarea violentei in programele de televiziune este limitata prin prevederile
legii audiovizualului precum si prin deciziile emise de CNA in aplicarea legii. Programe care
contin reprezentari ale violentei pot fi transmise in situatia in care ele nu afecteaza
dezvoltarea fizica sau mentala a minorilor, dat fiind caracterul limitat al violentei in cauza sau
date fiind conditiile speciale de programare a acestora si de marcare a lor cu avertizari, care,
in general, exclud accesul minorilor la difuzarea lor.
Totodata, in privinta programelor care includ violenta, trebuie distins ceea ce
reprezinta continut nelegal, anume ceea ce nu poate fi transmis in nici o situatie, de ceea ce
poate fi transmis numai cu avertizari obligatorii sau numai la intervale orare permise,
precum si de ceea ce reprezinta continutul a carui difuzare nu incalca prevederile legii dar
care, de asemenea, contine o reprezentare a violentei si poate induce un stress, sau poate
induce comportamente nedorite.
Aceste din urma tipuri de programe, care pot fi difuzate, dar a caror difuzare nu este
dezirabila, dincolo de criteriile impuse de lege, pot fi supuse unui regim de
autoreglementare. Spatiul de actiune al autoreglementarii vizeaza programe cu continut de
violenta a caror difuzare presupune ca prevederile legale nu au fost incalcate, dar care sunt
supuse unor restrictii suplimentare. Ca urmare, nerespectarea acestor restrictii de
autoreglementare nu poate fi considerata o incalcare a legii sau a reglementarilor CNA emise
in aplicarea legii.
Dat fiind ca lumea reala contine violenta, este rezonabil ca televiziunea sa o reflecte,
chiar daca aceasta poate produce o agresiune asupra publicului, dar numai daca acesta
agresiune este un efect secundar si este complementara scopului motivat al informarii si
avertizarii publicului.
In sensul prezentului cod, prin violen.a se întelege: actiune de forta care agreseaza
integritatea fizica sau psihica a individului pentru a-i domina sau distruge identitatea
umana.
Prezenta violentei in programe trebuie sa fie intotdeauna justificabila editorial sau
prin logica dramaturgica a programului, in sensul ca trebuie sa stabileasca o relatie de
continut informational sau spectacular cu publicul, care sa se inscrie in datele interesului
public specific domeniului audiovizual. Difuzarea de programe care contin violenta gratuita
(anume violenta care nu joaca un rol central in definirea subiectului, a unui personaj sau a
unei teme a programului ca ansamblu, la randul lui motivat valoric) este interzisa prin lege.
Violenta care are ca scop socarea publicului pentru a-i atrage atentia asupra programului
fara a-i oferi elemente necesare pentru a intelege justificarea editoriala sau dramaturgica a
acestuia, si care recurge la reactiile lui primare, nemediate de resursele sale culturale si de
civilizatie, trebuie evitata.
Astfel, se va avea in vedere ca:
Difuzarea de programe care promoveaza sau elogiaza violenta este nedezirabila.
Efectul spectacular bazat pe violenta este de evitat.
Programele pentru copii nu vor contine decat grade reduse de violenta fizica, verbala
sau emotionala.
Violenta in termenii referentiali ai lumii reale trebuie sa se distinga de violenta ca
efect al fanteziei si sa fie supusa unei restrictii mai accentuate in cazul unor elemente de
continut similare. Reciproc, reprezentarea violentei marcate drept imaginar poate fi mai
larga.
In programele care contin referiri la violenta reala trebuie prezentate publicului
efectele finale ale violentei asupra faptasilor si asupra victimelor.
Desi se admite ca in cazul filmelor de gen (actiune, sf, thriller) gradul crescut de
conventie permite o prezentare mai explicita a violentei, trebuie totodata avut in vedere ca
in melodrame sau telenovele conventia poate intensifica efecte nedorite, in perceptia
sinuciderilor, de pilda, care pot afecta publicul.
In programele pentru copii cu personaje reale, violenta se va prezenta numai daca
este esentiala pentru dezvoltarea personajelor sau a intrigii.
Programele de animatie care contin violenta stilizata si non-realista nu vor avea
violenta ca tema centrala si nu vor stimula imitarea unor comportamente periculoase.
Programele pentru copii vor trata cu atentie teme care pot induce copiilor
sentimente de insecuritate.
Programele pentru copii trebuie sa evite promovarea de comportamente imitative
periculoase.
Programele nu vor contine scene de violenta realista care sa induca ideea ca violenta
este modul cel mai eficient de a solutiona probleme sau conflicte reale.
Programele nu vor minimaliza efectele violentei in viata reala.
Programele nu vor contine elemente terifiante arbitrare, fara relatie de continuitate
cu tema programului.
Controlul parental instituit prin reglementari aplicabile programelor nu trebuie sa
devina un substitut pentru responsabilitatea directa a parintilor, ace.tia trebuind sa fie
avertiza.i de radiodifuzor în acest sens .
Violenta in stiri si programe informative:
Violenta va fi prezenta in stiri si programe informative numai daca prezentarea ei
aduce o informatie relevanta pentru teme sociale de ansamblu sau specifice, sau daca este
necesara pentru a semnala si constientiza un pericol sau un risc general – individual sau
colectiv.
Informatiile continand scene de violenta vor fi precedate de avertizari cu privire la
potentialul efect de stress pe care il pot avea asupra publicului in general sau asupra unor
categorii speciale (minori).
Se va avea in vedere ca pozitia in jurnalele de stiri a reportajelor continand violenta
sa nu creeze elemente suplimentare de soc si sa nu afecteze identitatea stirilor din imediata
vecinatate.
Informatiile despre incidente violente care pot afecta minorii sau familiile trebuie
prezentate intr-o maniera cat mai putin explicita. Daca acest lucru nu se poate face, si daca
nu se contravine interesului public al necesitiatii informarii eficiente, acestea vor fi difuzate
in intervale orare de regula inaccesibile minorilor.
Respectul pentru demnitatea fiintei umane impune reguli speciale prin care sa se
evite excesul de realism atunci cand sunt prezentate victime (in cazuri unde acest lucru are o
motivare exceptionala).
Se va evita excesul prin cumul de difuzare de programe cu violenta motivate
individual, pentru a nu se crea ca rezultanta presiuni asupra publicului.
Reportajele si stirile despre evenimente conflictuale sau acte teroriste nu vor fi
prezentate in asa fel incat a incite la dezordine si violenta sau sa creeze panica.
Prezentarea unor incidente violente sau a urmarilor acestora nu va fi controlata si
cosmetizata in asa masura incat relevanta informatiei sa fie afectata sau sa se creeze o
imagine falsa despre conditia umana.
Totodata, trebuie avute in vedere actiuni de stimulare a constructiei unei perceptii
active a publicului, prin:
Educarea publicului pentru a intelege riscurile la care se expune in raport cu
emisiunile care contin violenta.
Alfabetizarea televizuala: intelegerea modului in care poate fi selectata si asimilata
oferta de programe.
Promovarea introducerii unui sistem tehnic de blocare voluntara, de catre parinti, a
accesului copiilor la emisiuni care contin violenta (de tipul V-cip-ului )
Promovarea educationala a deciziei si a mijloacelor necesare pentru a alege calitatea
drept criteriu in selectarea emisiunilor.
Promovarea concertata a unor programe si strategii care sa induca la public reactii
valorice active fata de oferta de programe si care, drept consecinta, sa promoveze
competitia pentru audienta intre companiile de televiziune preponderent pe vectorul
calitatii programelor.
Se va promova in emisiuni cultura respectului reciproc si a depasirii violen.ei, a
spiritului civic si democratic.
Se vor oferi cat mai multe informatii despre caracterul programelor cu continut de
violenta (prin EPG, teletext, programe tiparite, etc.)
Se va promova in programe educatia pentru o lectura critica a imaginii, care sa releve
mecanismul implicarii individului in perceptia acesteia.
PREZUMPTIA DE CREATIVITATE
Totu.i, este specific pentru o parte din principiile formulate aici ca nu pot decât sa
ramâna la nivelul de reper, fiind imposibila o judecata asupra faptului daca practica
editoriala se conformeaza lor sau nu. Pentru noi este suficient însa ca aceste principii sa
constituie o preocupare, iar punerea lor in practica sa produca o valoare construita conform
creativita.ii fiecarui editor. Acesta este principiul prezumptiei de creativitate.
Nota: Acest cod fost redactat avand ca referinte, intre altele, urmatoarele documente:
Commercial Television Industry Code of Practice – Australia January 2010
ACDIRT Canada – l- Association des journalistes électronique- Code de déontologie
CAB Code Regarding Violence in Television Programming
Canadian Association of Broadcasters Equitable Portrayal Code
Editors Code of Practice – United Kingdom
Code of Ethics for the Austrian Press -Austria
Code of Ethics for the Press, Radio and Television- Sweden
United Kingdom Code: Code on Standards of the Broadcasting Standards Commission
Codul deontologic al ziaristului adoptat de Clubul roman de presa
Codes of Journalistic Principles / Europe
Reports on possible co-operative regulatory systems
Case of Verein Gegen Tierfabriken Schweiz CEDO
Case of Von Hannover V. Germany CEDO
The Editorial Guidelines BBC
The Ethical journalism initiative – Aidan White
Right to one’s own image – ECHR judgments
Dreptul la respectarea vietii private si de familie Ghid privind punerea în aplicare a articolului 8 ECHR
Libertatea de exprimare, Ghid privind punerea in aplicare a articolului 10 al Conventiei europene pentru Drepturile
Omului
The Media Self-Regulation Guidebook
The Public Interest,the Media and Privacy – David E. Morrison,Michael Svennevig
OFCOM Code on Fairness and Privacy
OFCOM Code on Standards
CRP / recomandare privind auto-reglementarea relatiilor profesionale
Parliamentary Assembly on privacy /rezolutia COE nr 1165/1998
Rezolutia COE 1003/1993 etica jurnalismului
Statutul jurnalistului / COM
Statutul ziaristului din Societatea romana de televiziune
Statement of Principles of Radio and Television Broadcasters – The National Association of Broadcasters SUA